Transparența financiară în cadrul ARACIS și conform prevederilor LIS 199 din 2023 reprezintă un punct nevralgic pentru buna guvernanță a instituțiilor de învățământ superior din România. În mod special, gestionarea Bugetului IOS (Instituției de Învățământ Superior) și modul în care sunt administrate fondurile publice sunt subiecte care necesită o atenție deosebită, dat fiind impactul direct asupra calității educației și încrederii publicului. În acest context, contabilitatea analitică devine un instrument indispensabil pentru a asigura o raportare financiară clară și accesibilă, care să reflecte fidel realitatea economică a instituțiilor.
Acest cadru legislativ, actualizat în 2023, vine să reglementeze și să întărească standardele de raportare financiară, printr-o serie de cerințe care stimulează o transparență reală și o responsabilitate concretă. Spre exemplu, Bugetul IOS nu mai este doar o simplă sumă alocată pe hârtie, ci un instrument complex care trebuie monitorizat riguros, de la sursele de finanțare până la modul în care aceste resurse sunt efectiv utilizate. Adesea, fondurile publice reprezintă o parte semnificativă din totalul resurselor, iar modul în care sunt gestionate poate influența direct reputația și credibilitatea unei instituții în fața studenților, cadrelor didactice și a societății.
Un aspect pe care îl observ cu interes este rolul contabilității analitice în acest mecanism. Departe de a fi doar o formalitate birocratică, contabilitatea analitică oferă o imagine detaliată asupra fluxurilor financiare interne, permițând identificarea punctuală a ariilor în care se pot face economii sau investiții mai eficiente. Este ca și cum ai avea o hartă precisă a unui teritoriu complex, unde fiecare traseu și fiecare oprire sunt documentate cu exactitate. Astfel, deciziile manageriale se bazează pe date concrete, nu pe impresii sau estimări vagi.
Raportarea financiară, îmbunătățită și standardizată conform LIS 199, devine astfel un instrument de comunicare esențial între instituții și factorii de decizie, dar și între instituții și societate. Această deschidere spre public, pe de o parte, și spre autoritățile de reglementare, pe de altă parte, întărește sentimentul de încredere și legitimitate. Este un proces delicat, care necesită nu doar transparență, ci și o comunicare adaptată, astfel încât informațiile financiare să fie accesibile și relevante pentru toate categoriile de utilizatori, de la experți financiari la simpli cetățeni interesați.
În practică, am întâlnit situații în care instituțiile au reușit să transforme raportarea financiară într-un avantaj competitiv. De exemplu, o universitate care a implementat cu seriozitate principiile LIS 199 a reușit să atragă mai multe fonduri europene printr-un proces transparent și bine documentat. Acel nivel de claritate a facilitat evaluarea externă și a consolidat parteneriatele strategice. Într-un alt caz, o alta instituție a folosit contabilitatea analitică pentru a evidenția necesitatea unor investiții în infrastructură, susținându-și argumentele cu cifre precise și comparabile, ceea ce a dus la aprobarea unor bugete suplimentare.
Cred că, în fond, transparența financiară în ARACIS și LIS 199 nu este doar o cerință birocratică, ci o oportunitate de a demonstra că educația superioară poate fi gestionată eficient și responsabil. Într-o perioadă în care resursele sunt limitate și așteptările sunt ridicate, capacitatea de a arăta clar unde, cum și de ce sunt cheltuiți banii devine o dovadă de maturitate organizațională și de angajament real față de misiunea educațională. Este o lecție pe care am văzut-o aplicată cu succes în alte țări, unde transparența financiară a fost un catalizator pentru inovare și dezvoltare sustenabilă.
În final, aș spune că standardele introduse prin LIS 199 și aplicate în cadrul ARACIS pot contribui semnificativ la o cultură a responsabilității care să cuprindă nu doar contabilitatea și raportarea, ci și etica managerială și dialogul continuu cu toate părțile implicate. Nu este vorba doar despre cifre, ci despre încrederea pe care aceste cifre o pot genera, iar aceasta este, în opinia mea, partea cea mai valoroasă a întregului proces.